Se afișează postările cu eticheta Stiinta-Sanatate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Stiinta-Sanatate. Afișați toate postările

02.07.2009

Stiinta - Sanatate

Fulgerele unde lovesc?
Specialistii de la NASA actualizeaza periodic harta detaliata a zonelor de pe Terra cele mai afectate de fulgere. Scopul acester harti nu este numa stiintific, ci si practic, avand in vedere ca in fiecare an peste 1000 de persoane mor din aceasta cauza.

In ultimele doua zile, in India, 35 de persoane au murit lovite de fulgere. In Statele Unite, alte 11, si asta doar pe parcursul lunii iunie. In fiecare an, peste 1000 de persoane sunt ucise de fulgere in intreaga lume si acesta este motivul pentru care NASA actualizeaza periodic harta celor cazute pe Terra. Iar ultima actualizare confirma gradul ridicat de risc tocmai in cele doua tari unde in ultimele zile au avut loc incidentele cele mai grave, in anumite zone inregistrandu-se si 40-50 de fulgere pe km patrat in fiecare an.

Datele provin de la cativa sateliti aflati pe orbita in jurul Pamantului, care din 1995 incoace identifica descarcarile electrice produse de fulgere. “In fiecare moment al zilei exista cel putin 2.000 de furtuni active in lume, iar acestea produc circa 100 de fulgere pe secunda”, a explicat Hugh Christian de la Earth Science and Applications Nasa/Marshall Space Flight Center. Potrivit specialistilor, zona cea mai afectata este Africa Centrala, unde au loc furtuni aproape in fiecare zi.

Stiinta - Sanatate

 Planta care isi pune singura apa la radacina
 
Botanistii au descoperit, la o planta din Negev, Israel, un uimitor, sistem de colectare a apei.
Planta Rheum palaestinum, desi creste intr-o regiune foarte uscata, nu arata deloc ca o planta de desert: are frunze foarte mari, spre deosebire de alte plante xerofile (adaptate la uscaciune) care au, de obicei, frunze foarte marunte (adesea transformate in spini), pentru a reduce pierderile de apa.
Cercetatorii de la Universitatea din Haifa-Oranim, Israel, au descoperit ca aceasta planta este dotata cu un soi de mini-sistem de irigatie: frunzele ei au o structura aparte, suprafata lor fiind strabatuta de santuri (ca niste vai prin care trec cursuri de apa, dupa expresia descoperitorilor) prin care apa este condusa spre baza frunzelor, scurgandu-se astfel la radacina plantei.
Gratie acestei adaptari, Rheum palaestinum poate colecta cantitati de apa de 16 ori mai mari decat alte plante din desertul Negev. Aici, cantitatea de precipitatii este de cca. 75 mm annual; or, Rheum palaestinum beneficiaza de cantitatati similare celor colectate de plantele din regiunile cu clima mediteraneana: 426 mm pe an.

07.04.2009

Stiinta - Sanatate

 Marijuana, eficace împotriva tumorilot pe creier
Tetra-hydro-cannabinolul, principalul compus activ din marijuana, poate avea efect în reducerea, chiar distrugerea celulelor canceroase, mai ales a celor dezvoltate în creier, potrivit unui studiu al cercetătorilor spanioli publicat în Journal of Clinical Investigation. Cercetătorii de la Universitatea Complutense din Madrid au folosit pentru acest studiu şoareci, cărora li s-au injectat celule canceroase umane, care au fost lăsate să se dezvolte până au ajuns la dimensiunea de 250 de milimetri cubi. Cercetătorii le-au injectat zilnic şoarecilor, în apropierea tumorii, câte o doză de tetra-hydro-cannabinol (THC). Substanţa a declanşat procesul de autofagie a celulelor canceroase, acestea autodistrugându-se prin închiderea în vezicule cu membrană dublă, care au fost livrate lizozomilor, organisme însărcinate să distrugă toxinele şi bacteriile. Administrarea de THC a redus cu peste 80% volumul tumorilor canceroase, au indicat autorii studiului, cercetătorii de la departamentul de biochimie al universităţii spaniole. Celulele canceroase injectate şoarecilor includeau şi gliomuri, cel mai frecvent tip de cancer cerebral, dar şi celule de cancer pancreatic şi mamar. Un studiu clinic la care au participat doi pacienţi, atinşi de cancer recurent foarte agresiv la creier, care au primit zilnic câte o injecţie intracraniană cu THC, timp de 26, respectiv 30 de zile, a demonstrat că celulele canceroase s-au autodistrus. Substanţele din familia Cannabaceae, un nou grup de agenţi potenţial antitumorali, provoacă autodistrugerea celulelor canceroase, procesul încurajând dispariţia acestora, au concluzionat cercetătorii. "Per ansamblu, concluziile noastre demonstrează că autodistrugerea joacă un rol important în eliminarea celulelor canceroase tratate cu THC", au adăugat specialiştii.

Stiinta - Sanatate

Copii care iau masa cu familia au obiceiuri alimentare mai sănătoase
Copiii care mănâncă împreună cu familiile lor de cel puţin cinci ori pe săptămână dezvoltă obiceiuri alimentare mai sănătoase, potrivit unui studiu recent publicat în revista Journal of Nutrition Education and Behaviour, relatează ivillage.com. Cercetătorii de la Universitatea Minnesota au relevat faptul că adolescenţii care mănâncă de obicei în cadrul acelor "mese regulate cu familia" beneficiază de o dietă mai sănătoasă, consumând mai multe legume, alimente bogate în calciu, fibre şi nutrimente esenţiale. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 677 de tineri, prin intermediul unor chestionare pe care ei au trebuit să le completeze când se aflau în primii ani ai adolescenţei şi pe care le-au repetat cinci ani mai târziu. "Descoperirea făcută în urma analizei curente, împreună cu descoperirile similare provenind din alte analize comportamentale efectuate pe adolescenţii aflaţi în tranziţie spre primii ani ai vieţii adulte, demonstrează faptul că mesele servite cu regularitate în familie au efecte benefice pe termen lung", a declarat nutriţionistul Teri L. Burgess-Champoux, principalul coordonator al studiului. Cu această ocazie, autorii studiului au subliniat că obiceiurile alimentare ale tinerilor, aflaţi într-o perioadă cheie a dezvoltării lor, se datorează în principal părinţilor, consideraţi adevăraţi furnizori de sănătătate şi de educaţie. În cei cinci ani care au trecut între cele două sondaje, procentul meselor servite cu regularitate de adolescenţi în familiile lor a scăzut de la 60% din perioada când aveau 12 - 13 ani, la aproximativ 30% după ce au ajuns la vârsta de 17 - 18 ani. Bunele obiceiuri alimentare au fost asociate cu adolescenţii care serveau cu regularitate mesele împreună cu familiile lor pe întreaga perioadă luată în calcul. Adolescenţii care au păstrat tradiţiile meselor în familie în intervalul dintre cele două sondaje au prezentat o mai bună calitate a dietei, în medie.

05.04.2009

Stiinta - Sanatate

 România a câştigat marele premiu la salonul de invenţii de la Geneva
România a câştigat marele premiu la cel mai prestigios salon internaţional de invenţii, desfăşurat la Geneva, deşi aşteptările se îndreptau spre Spania din cele o mie de invenţii, cupa înmânată societăţii româneşti câştigătoare având legate de toarte steagul elveţian şi spaniol. Invenţia românească Roboscan 1 M, cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor, a fost votată cu unanimitate. Firma MB Telecom SRL, firma cu capital integral românesc, a câştigat marele premiu cu cu invenţia Roboscan, la cel mai mare salon internaţional în domeniu care se desfăşoară în perioada 1-5 aprilie 2009, la Geneva. "Această înaltă distincţie este obţinută pentru prima dată de un inventator român - în acest caz o societate comercială - în istoria de 37 de ani a salonului", a declarat preşedintele companiei MB Telecom, Mircea Tudor. Succesul inventatorilor români este cu atât mai răsunător cu cât juriul internaţional de 82 de membri a votat "în unanimitate şi cu felicitari acordarea marelui premiu - The Grand Prix of the 37th International Exhibition of Inventions of Geneva - firmei MB Telecom pentru produsul Roboscan 1 M, apreciat a fi cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor". În această competiţie au fost înscrise aproximativ o mie de invenţii din 45 ţări, din care firma românească a ieşit câştigătoare deşi, la deschiderea salonului, favorită era o firmă spaniolă. "Această schimbare spectaculoasă de situaţie a fost declanşată de rectorul Universităţii Tehnice din Cluj Napoca, prof. dr. ing. Radu Munteanu, singurul membru român din juriul internaţional, care a propus şi susţinut acordarea marelui premiu pentru invenţia românească Roboscan". Preşedintele companiei MB Telecom a susţinut că România a plecat în competiţie fără a avea şanse de izbândă, însă, în mod spectaculos, situaţia s-a răsturnat şi cu unanimitate de voturi firma română a fost desemnată marea câştigătoare.
Standul firmei MB Telecom SRL a fost considerat a fi cel mai spectaculos, având expus un produs real, de serie, susţinut de prezentări multimedia interactive, dinamice care au atras şi votul unanim al publicului, confirmând votul unanim al specialiştilor din juriu. La decernarea premiilor au participat şeful Misiunii Permanente a României pe lângă ONU, Maria Ciobanu, preşedintele ANCS, Gerard Jităreanu, membra comitetului internaţional de organizare a salonului, Camelia Marinescu, reprezentanţi ai autorităţilor federale elveţiene şi locale din cantonul Geneva, precum şi alţi oficiali din ţările participante. Roboscan 1M este un sistem mobil pentru radiografierea containerelor şi camioanelor, complet robotizat, care poate fi operat de o singură persoană, de la o distanţă sigură pentru a evita total expunerea profesională sau accidentală la radiaţie ionizantă. În prezent Roboscan 1M este singurul sistem din lume care asigură protecţia totală a operatorilor împotriva radiaţiei ionizante produsă de sistemele de radiografiere, fiind în acelaşi timp cel mai automatizat şi inteligent, cel mai flexibil şi versatil sistem.
 
Roboscan 1M cumulează pe o platformă unică, într-un produs de înaltă complexitate, tehnologii precum: fizica nucleară, electronică, informatică, telecomunicaţii, mecanică, hidraulică, pneumatică, calcul cu element finit ce necesită pregatire transdisciplinară în aceste domenii. Cercetarea si proiectarea acestui produs de mare complexitate este rezultatul eforturilor pe parcursul a patru ani, a unui colectiv de 15 specialişti români din cadrul fimei MB Telecom care a finanţat acest proiect de cercetare integral din resurse proprii investind aproximativ şase milioane de euro.
 

03.04.2009

Stiinta - Sanatate

 Dalai Lama, posibil agent CIA?
Conflictul dintre protestatarii tibetani şi forţele de ordine din China a ţinut prima pagină a ziarelor din toată lumea. Televiziunile din întreaga lume au prezentat imagini de o violenţă rar întâlnită şi cu toţii am asistat la escaladarea unui conflict etnic de proporţii izbucnit în inima uneia dintre cele mai mari puteri economice a lumii, China. Dalai Lama a ales să se declare neputincios şi să se dezică de ceea ce se întâmplă în Tibet. Există însă o teorie conform căreai liderul religios tibetan nu este străin de astfel de evenimente şi dedesubturile luptelor de stradă sunt departe de ceea ce ne-am putea imagina la prima vedere. La începutul anilor '70, Dalai Lama a recunoscut că, timp de 18 ani, a avut o legătură cu CIA Continuă Dalai Lama această colaborare? Este Dalai Lama un colaborator al serviciilor secrete americane aşa cum îl acuză presa chineză? eu am citit mai mult despre asta pe www.descopera.ro, Dalai Lama şi violenţele din Tibet

12.02.2009

Stiinta - Sanatate

Cometele nevazute ameninta Pamantul
Mii de comete “invizibile” constituie o amenintare perpetua, dar nevazuta, asupra Pamantului, anunta astronomii britanici.

O cometa neagra este una care si-a pierdut componentele care reflecta lumina, ramanand numai cu o crusta, ceea ce o face foarte greu de de depistat de catre astronomi. Deoarece nu straluceste, o cometa neagra ar putea intra in coliziune cu Pamantul, fara ca noi sa avem idee despre pericolul care ne pandeste. Astronomii din cadrul Observatorului Armagh din Irlanda de Nord avertizeaza asupra faptului ca multe dintre cometele care fac o orbita completa in jurul Soarelui in mai putin de 200 de ani sunt “negre”. Rata cometelor stralucitoare care trec prin sistemul nostru solar sugereaza ca in jurul Soarelui ar trebui sa se afle un numar de aproximativ 3000 de comete. Cu toate acestea, numai 25 au fost detectate pana in prezent. Restul au ramas ascunse, deoarece sunt prea intunecate pentru a fi detectate. Clark Chapman din cadrul Southwest Research Institute din Boulder este de parere ca asemenea celorlalte comete, si cele negre absorb lumina, chiar daca nu o reflecta. Prin urmare, acestea ar putea fi detectate dupa caldura pe care o emit.

05.02.2009

Stiinta - Sanatate

Charles Darwin era, în realitate, un om modest
Charles Darwin, autorul lucrării "Originea speciilor" - care a revoluţionat percepţia oamenilor asupra vieţii de pe Terra -, de la a cărui naştere se împlinesc 200 de ani, era în realitate un om modest, îngrijorat de polemica pe care a născut-o opera sa. Născut pe 12 februarie 1809, la Shrewsbury, în vestul Marii Britanii, într-o familie bogată, Charles Darwin a fost îndemnat de tatăl său, medic, spre studiile medicale, deşi el ar fi fost tentat să urmeze exemplul bunicului său, reputatul naturalist Erasmus Darwin. Student la Edinburg, tânărul Darwin găsea cursurile de medicină extrem de plictisitoare şi era oripilat de intervenţiile chirurgicale, care erau practicate în acea vreme fără anestezie. Adevărata lui vocaţie era natura, în mijlocul căreia îi plăcea să se regăsească, pentru a observa animalele, plantele şi rocile. Darwin era pasionat de ştiinţele naturale şi colecţiona "tot felul de lucruri". După ce tânărul Darwin a abandonat studiile de medicină, tatăl lui l-a trimis să studieze teologia, la Universitatea Cambridge, pentru a deveni pastor. Darwin a profitat de şansa care i s-a oferit atunci când un profesor l-a recomandat lui Robert FitzRoy, căpitanul vasului HMS Beagle, care era în căutarea unui colaborator pentru o expediţie ştiinţifică de doi ani în jurul lumii. Beagle a plecat din port în anul 1831, avându-l la bord pe Charles Darwin, pe atunci în vârstă de doar 22 de ani. Călătoria a durat cinci ani, cu escale în Brazilia, insulele Galapagos, Tahiti, Noua Zeelandă şi Australia. În ciuda faptului că suferea de rău de mare, tânărul Darwin era entuziasmat: "Călătoria pe Beagle a fost de departe evenimentul cel mai important din viaţa mea", povestea Darwin. Tânărul naturalist a redactat numeroase observaţii şi a colectat diverse specii de floră şi faună din regiunile cercetate. La întoarcerea pe continent, în 1839, Darwin, care nu a mai călătorit niciodată după aceea, a scris şi a publicat lucrarea "The Voyage of the Beagle". Suferind de diverse probleme de sănătate care îl vor deranja pe tot parcursul vieţii sale, Darwin a ezitat mult timp înainte să se căsătorească, pendulând între argumentele pro ("un companion permanent", "ceva mai bun decât un câine") şi contra ("o pierdere de timp teribilă"). În 1839, Darwin s-a căsătorit cu verişoara lui, Emma Wedgwood, iar cuplul, foarte unit, a avut ulterior zece copii. Observaţiile făcute în timpul călătoriei l-au convins pe Darwin de faptul că speciile sunt supuse unei evoluţii constante. Au trecut 23 de ani între călătoria iniţială şi apariţia lucrării "Originea speciilor", Darwin având nevoie de acest interval de timp pentru a se maturiza, dar şi pentru a acumula dovezile ştiinţifice necesare, înainte de a-şi publica opera. "Să spui că speciile nu sunt invariabile e ca şi cum ai mărturisi o crimă", a declarat Darwin, în 1844. Darwin a primit, în 1858, o scrisoare din partea naturalistului Alfred Russel Wallace, conţinând idei asemănătoare cu ale sale. Ideile celor doi naturalişti au fost făcute publice cu ocazia unei întruniri ştiinţifice, iar prima versiune a "Originii speciilor" a apărut pe 24 noiembrie 1859. Cartea s-a bucurat de un mare succes de public, dar a trezit şi reacţii puternice din partea autorităţilor religioase, care au văzut în ea o repudiere a doctrinei creştine asupra creaţiei lumii. Controversele erau aproape de apogeu când Darwin a publicat lucrarea "The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex", în 1871, în care susţinea că oamenii şi maimuţele provin dintr-un strămoş comun. "Ţinând cont, acum, cu câtă brutalitate am fost atacat de ortodocşi, mi se pare grotesc faptul că am vrut, în trecut, să devin pastor", scria Darwin cu multă ironie în autobiografia sa. Darwin a decedat în 1882, la vârsta de 73 de ani, şi este înmormântat în abaţia Westminster din Londra, nu departe de mormântul fizicianului Isaac Newton.

03.02.2009

Stiinta - Sanatate

Polul Nord a fost tropical în urmă cu multe milioane de ani
O fosilă de broască ţestoasă, veche de câteva milioane de ani, descoperită în Canada, sugerează faptul că Polul Nord a fost odată "extrem" de cald, tropical. Fosila de broască ţestoasă asiatică descoperită în Canada indică faptul că animalele au migrat la un moment dat din Asia în America de Nord, direct prin Oceanul Arctic, care pe atunci nu era acoperit de gheţuri. John Tarduno, profesor de geofizică la Universitatea din Rochester, autorul acestui studiu, a declarat: "Ştiam că a existat un schimb de animale între Asia şi America de Nord, în cretacicul târziu, dar aceasta este prima dovadă descoperită în regiunea arctică extremă care demonstrează cum a avut loc această migraţie". "Vorbim despre temperaturi extrem de ridicate, despre lipsa gheţurilor în regiunea arctică, fapt care a permis migrarea animalelor spre pol", a adăugat acesta. Numeroase râuri de pe continentele adiacente au deversat apă dulce în vechiul ocean arctic. Apa dulce, mai uşoară decât cea marină, a rămas, probabil, la suprafaţa oceanului sărat, permiţând unor animale precum ţestoasele să migreze cu uşurinţă. Profesorul a adăugat: "Am descoperit broasca ţestoasă la suprafaţa stratului de bazalt, o întindere de lavă apărută în urma unei serii de erupţii vulcanice uriaşe". "Această descoperire ne-a făcut să ne gândim că temperatura a crescut din cauza vulcanilor, care au pompat cantităţi enorme de dioxid de carbon în atmosfera Pământului", a mai spus specialistul. "Avem dovezi că activitatea vulcanică a avut loc la nivel global, nu numai în regiunea arctică!", a adăugat acesta. "Dacă acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă scurtă de timp, atunci a dus la apariţia unui nivel înalt de gaze cu efect de seră", a mai spus acesta. Cercetătorii intenţionează să se întoarcă în regiunea arctică pentru a căuta alte fosile care să sprijine noua teorie.