Revista americană "Time" a trecut lansarea acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC), rodul a 20 de ani de cercetări şi cinci miliarde de euro, pe primul loc în topul descoperirilor ştiinţifice din 2008. După valurile de entuziasm şi temeri apocaliptice, iscate în întreaga lume, LHC a stopat isteria media la doar câteva zile de la lansare, prin faptul că s-a defectat şi va fi repornit de abia în aprilie.
I s-ar putea alătura şi supermicroscopul de 250 de milioane de euro amplasat în Oxfordshire luna trecută, care vede lucruri de 10.000 de ori mai subţiri decât un fir de păr.
Pe locul doi vine expediţia sondei Phoenix, lansată de NASA pe polul nord al planetei Marte, care a descoperit cantităţi masive de apă şi gheaţă, necesare dezvoltării vieţii.
I s-ar putea alătura şi supermicroscopul de 250 de milioane de euro amplasat în Oxfordshire luna trecută, care vede lucruri de 10.000 de ori mai subţiri decât un fir de păr.
Pe locul doi vine expediţia sondei Phoenix, lansată de NASA pe polul nord al planetei Marte, care a descoperit cantităţi masive de apă şi gheaţă, necesare dezvoltării vieţii.
Mai mult, cercetătorii agenţiei spaţiale americane au aflat anul acesta şi că unul dintre sateliţii lui Saturn, Enceladus , ar putea adăposti apă în formă lichidă sub suprafaţa sa îngheţată. Şi aceeaşi NASA identifica, în premieră, pe la sfârşitul lui martie, o moleculă organică cu rol crucial în chimia prebiotică pe o exoplanetă, potrivit revistei "Nature".
Pe locul trei în topul “Time” se poziţionează Craig Venter, cel care a decodificat primul genomul uman, preţuit anul acesta pentru inventarea unei noi bacterii cu tot bagajul informaţional genetic necesar în acest sens. Omul de ştiinţă american nu este însă singurul cu realizări notabile în domeniul geneticii. O altă descoperire cu impact, clasată pe locul opt în topul “Time”, este reconstrucţia a 80% din genomul mamuţilor conservaţi în muzee, în speranţa învierii speciei.La începutul lui noiembrie, Reuters scria că au fost descifrate genomurile celulelor canceroase şi sănătoase ale unei paciente cu leucemie, identificând o serie de gene neasociate până acum cu boala incurabilă. Iar în aceeaşi perioadă, cercetătorii niponi înviau prin clonare şoareci îngheţaţi. La rândul lor, oamenii de ştiinţă din Australia au descoperit, în cadrul celui mai amplu studiu axat pe transsexuali de până acum, că aceştia din urmă sunt rezultatul unei anomalii genetice.
În plus, la mijlocul lui mai, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cornell din New York creau primul embrion uman modificat genetic pentru a vedea cum se dezvoltă bolile şi celulele în fazele timpurii. Nici cercetătorii britanici nu s-au lăsat mai prejos, ţinând în viaţă preţ de trei zile primii embrioni animalo-umani, mari speranţe împotriva unor boli precum Alzheimer şi Parkinson.
Totodată, la începutul lui ianuarie, potrivit AFP, inima unui şoarece mort şi celulele cardiace de la unul viu au dat naştere, în premieră, unei inimi funcţionale şi, o săptămână mai târziu, cercetătorii americani au adus pe lume, pentru prima oară, embrioni umani clonaţi cu ajutorul celulelor de piele.
Momentul revoluţionar cu numărul patru pe lista “Time” este lansarea celei de-a treia misiuni conduse de China în spaţiu, iar cea de-a cincea descoperire este legată de fixarea numărului gorilelor aflate în sălbăticie, dublu decât se credea iniţial: 125.000.
În plus, la mijlocul lui mai, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cornell din New York creau primul embrion uman modificat genetic pentru a vedea cum se dezvoltă bolile şi celulele în fazele timpurii. Nici cercetătorii britanici nu s-au lăsat mai prejos, ţinând în viaţă preţ de trei zile primii embrioni animalo-umani, mari speranţe împotriva unor boli precum Alzheimer şi Parkinson.
Totodată, la începutul lui ianuarie, potrivit AFP, inima unui şoarece mort şi celulele cardiace de la unul viu au dat naştere, în premieră, unei inimi funcţionale şi, o săptămână mai târziu, cercetătorii americani au adus pe lume, pentru prima oară, embrioni umani clonaţi cu ajutorul celulelor de piele.
Momentul revoluţionar cu numărul patru pe lista “Time” este lansarea celei de-a treia misiuni conduse de China în spaţiu, iar cea de-a cincea descoperire este legată de fixarea numărului gorilelor aflate în sălbăticie, dublu decât se credea iniţial: 125.000.
Pe locul şase se clasează cele 45 de exoplanete descoperite de astronomul elveţian Michel Mayor. În acelaşi registru, după mijlocul lui august, astronomii americani au realizat cele mai precise măsurători de până acum ale constantei Hubble, care arată cât de rapid creşte Universul. Iar patru luni mai devreme, tot americanii descopereau cea mai tânără supernovă din Calea Lactee.Experimentul “invizibilităţii”, bazat pe crearea unui material de zece ori mai subţire decât hârtia şi realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California, se regăseşte pe locul şapte în clasamentul “Time”. Tot în domeniul fizicii, la sfârşitul lui septembrie, matematicienii de la UCLA au dat de urma celui mai mare număr prim de de până acum, de 13 milioane de cifre, potrivit Associated Press.
A nouă descoperire recunoscută de “Time” este legată de modul în care societatea înţelege contribuţiile aduse ştiinţei şi pusă pe seama unui cercetător de la Universitatea din Michigan care a observat că numai unul din patru adulţi poate citi şi înţelege articolele ştiinţifice din “New York Times”.
Descoperirea celei mai vechi familii din lume, formată din doi adulţi şi doi băieţi, datând de acum 4.600 de ani, încheie topul revistei americane. Ei i se pot adăuga însă şi nominalizările revistei "Archaeology" pentru cele mai importante descoperiri din domeniu ale anului. Mumia intactă de 1.700 de ani dezgropată în Lima, mormântul de bazalt de 2.800 de ani găsit în Turcia şi maxilarul vechi de 1,3 milioane de ani ieşit la iveală în nordul Spaniei sunt printre primele în clasament.
Lângă ele pot sta şi cel mai bătrân creier uman care a supravieţuit până în prezent, datând de acum 2.000 de ani şi dezgropat în Marea Britanie, marijuana veche de 2.700 de ani, găsită în China, cea mai veche biserică creştină , construită în perioada 33-70 d.Hr. şi descoperită de arheologii iordanieni şi şobolanul de două tone, cel mai mare găsit vreodată, scos la lumină în Uruguay.
Cât priveşte domeniul medicinii, şi el se poate lăuda cu pietre de hotar în 2008. De exemplu, luna trecută, o columbiană beneficia de primul trasplant de trahee cu celule stem, după cum anunţa “New Scientist”, şi tot luna trecută un bolnav de SIDA şi de leucemie a fost vindecat “accidental” de un trasplant de măduvă, cu ajutorul mutaţiilor genetice din organismul donatorului.
Lunca octombrie a anuţat testarea unei pastile care se aşteaptă să înjumătăţească decesele cauzate de atacuri de cord şi atacuri cerebrale cu doar un dolar pe lună, iar luna septembrie, un vaccin universal împotriva gripei dezvoltat de cercetătorii de la Oxford.
Lunie iulie şi iunie au adus în prim-plan un vaccin capabil să declanşeze un răspuns imunitar în cazul mai multor tipuri de cancer, respectiv primul vaccin ce prelungeşte viaţa bolnavilor de cancer pulmonar. Vedeta absolută este însă Da Vinci, cel mai avansat şi precis robot chirurgical, ce poate fi controlat atât cu mâinile, cât şi cu privirea.
Descoperiri româneşti: biocombustibili din computere şi fărâme de Univers
Cercetătorii români au încununat şi ei anul cu descoperiri ştiinţifice, fie că e vorba de arheologie, tehnologie sau cosmos. Cea mai recentă descoperire cu iz autohton sunt cele 30 de case, 6.000 de obiecte, un fost nod comercial înfloritor şi unul dintre cele mai promiţătoare situri dintre Carpaţi şi Balcani găsite la Pietrele, în judeţul Giurgiu, datând de acum 6.000 de ani.
Ea poartă pecetea Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti şi vine la patru luni după ce arheologii de la Muzeul Judeţean Satu Mare au dezgropat două obiecte din aur aparţinând dacilor, la 20 de kilometri de graniţa Ucrainei cu România, ce cântăresc împreună aproape jumătate de kilogram. Aceasta a fost considerată cea mai mare descoperire după controversatele brăţări dacice.
Munca lor a fost precedată de cea a echipei de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” din Bucureşti, care, în colaborare cu un grup de la Washington University din St. Louis, a arătat, la începutul lui ianuarie, că urşii de peşteră din Munţii Carpaţi, animale preistorice gigante, ar fi fost carnivori, ba chiar canibali, şi nu consumatori de fructe de pădure cum erau consideraţi până atunci.
Cercetători de la Institutul de Chimie Macromoleculară din Iaşi, alături de alţii din Turcia, Japonia şi Canada, au gândit o technică inedită de a recicla plăci cu circuite din computere şi a le transforma în materii prime ecologice pentru produse de larg consum. Iar spre sfârşitul lui aprilie,biologul Octavian Voiculescu, cercetător la University College London, a reuşit să descrie cu precizie o etapă crucială în formarea embrionilor, neînţeleasă până acum: gastrulaţia, considerată de el drept cel mai important moment din viaţa unui om.
Fata cu ochii în stele
Ea poartă pecetea Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti şi vine la patru luni după ce arheologii de la Muzeul Judeţean Satu Mare au dezgropat două obiecte din aur aparţinând dacilor, la 20 de kilometri de graniţa Ucrainei cu România, ce cântăresc împreună aproape jumătate de kilogram. Aceasta a fost considerată cea mai mare descoperire după controversatele brăţări dacice.
Munca lor a fost precedată de cea a echipei de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” din Bucureşti, care, în colaborare cu un grup de la Washington University din St. Louis, a arătat, la începutul lui ianuarie, că urşii de peşteră din Munţii Carpaţi, animale preistorice gigante, ar fi fost carnivori, ba chiar canibali, şi nu consumatori de fructe de pădure cum erau consideraţi până atunci.
Cercetători de la Institutul de Chimie Macromoleculară din Iaşi, alături de alţii din Turcia, Japonia şi Canada, au gândit o technică inedită de a recicla plăci cu circuite din computere şi a le transforma în materii prime ecologice pentru produse de larg consum. Iar spre sfârşitul lui aprilie,biologul Octavian Voiculescu, cercetător la University College London, a reuşit să descrie cu precizie o etapă crucială în formarea embrionilor, neînţeleasă până acum: gastrulaţia, considerată de el drept cel mai important moment din viaţa unui om.
Fata cu ochii în stele
La Gala “Zece pentru România”, Cotidianul a acordat în premieră trofeul Omul Anului celui mai tânăr cercetător român cu realizări de marcă în 2008. Este vorba de Aurora Simionescu, de 24 de ani, care a descoperit în premieră, primăvara trecută, o fărâmă din materia lipsă din Univers în cadrul unei cercetări închinate doctoratului ei la Institutul Max-Planck din Germania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu