Ştiri Ştiinţă - Sănătate

Gheţarii din munţii ar putea să dispară până în 2050

Zonele acoperite cu gheaţă de pe masivele muntoase ar putea să dispară până în 2050, potrivit unui studiu recent care demonstrează faptul că gheţarii se topesc mai repede ca niciodată. The World Glacier Monitoring Service (WGMS), cu sediul în Elveţia, a colectat date despre grosimea gheţurilor de pe crestele montane din toată lumea, din Noua Zeelandă şi până în Alpi. Căderile masive de zăpadă din Scandinavia au făcut ca scăderea medie a grosimii gheţurilor să fie de 0,6 metri în 2007, comparativ cu recordul de 1,2 metri, înregistrat în 2006. În orice caz, acesta a fost cel de-al treilea record doborât în ultimii 18 ani, de când se efectuează această monitorizare, iar acest fapt i-a determinat pe specialişti să afirme că masa totală a gheţarilor înregistrează cel mai scăzut nivel al ei din ultimele secole. Michael Zemp, care analizează datele WGMS, a declarat că, dacă temperaturile vor continua să crească, gheţarii din regiunile mai calme şi amplasaţi la altitudini mai mici ar putea să dispară în întregime până în 2050. De exemplu, gheţarii din Pirinei şi din Rockies Mountains riscă să dispară. În zonele unde creşterile de temperatură vor fi foarte mari, gheţarii vor rezista doar la altitudinile mari, cum va fi cazul celor din Alpi. Numai în regiunile polare, unde temperaturile au început să crească pornind de la o valoare destul de scăzută, gheţarii vor rezista o perioadă mai îndelungată. Zemp a declarat că masa totală a gheţarilor s-a redus, în medie, cu 0,7 metri pe an, începând din anul 2000. Specialiştii sunt de părere că topirea gheţarilor antrenează o creştere anuală de un milimetru a nivelului mărilor, dar şi riscuri sporite de producere a avalanşelor şi a alunecărilor de teren, periclitând aşezările umane din zonele montane. Această topire va afecta milioanele de persoane care se bazează pe gheţari pentru activităţile turistice, energie electrică - prin intermediul hidrocentralelor - sau pentru a-şi procura apa potabilă.

Mâncarea ne înbolnăveşte

Potrivit unui raport al Autoritatii europene pentru siguranta alimentara, in tarile Uniunii Europene numarul cazurilor de infectii alimentare a crescut ingrijorator, a anuntat agentia de presa Ansa.

In Europa, numarul infectiilor alimentare transmise de microorganisme este mult prea ridicat. Aceasta este concluzia unui raport al Autoritatii pentru Siguranta Alimentara a UE, unde se arata ca pe primul loc in topul bolilor provocate de alimente se afla enteritele cauzate de Campylobacter (cea mai comuna cauza a toxinfectiilor) si transmise prin intermediul carnii de pui si porc insuficient gatite si a laptelui crud. Urmeaza salmonelozele, dar si cazurile de infectii cu listeria, transmise la oameni tot prin intermediul alimentelor contaminate. In raport se mai arata ca in 2007, numarul infectiilor cu Campylobacter a fost de 200.507, inregistrandu-se o crestere de 14,2% fata de cele 175.561 de cazuri ale anului anterior.

India dezvăluie faţa nevăzută a Lunii

Primele imagini ale celor mai reci si intunecate cratere de pe Luna sunt studiate in prezent de cercetatori, dupa ce au fost capturate cu ajutorul sondei spatiale indiene Chandrayaan-1.

Imaginile in alb si negru arata ce se afla in adancul craterelor intunecoase, care nu sunt vizibile de pe Pamant. Cercetatorii folosesc un instrument radar special pentru a cartografia terenul si pentru a cauta dovezi ale prezentei apei in adancurile craterelor. Fotografiile, captate in luna noiembrie a anului trecut, acopera o parte a craterului Haworth, aflat la polul sud al Lunii, si partea vestica a craterului Seares, localizat la polul opus. Cercetatorii sunt de parere ca analizele viitoare ii vor ajuta sa determine daca exista depozite permanente de gheata ingropate in adancurile craterelor intunecate.
Nava spatiala Chandrayaan-1a fost lansata de la baza indiana Satish Dhawan in 21 octombrie 2008 si a inceput sa orbiteze Luna la inceputul lunii noiembrie a anului trecut.

Bărbaţii îşi controlează mai usor pofta de mâncare

Bărbaţii îşi controlează pofta de mâncare mai uşor decât femeile, fapt care explică diferenţele de rată a obezităţii înregistrate între cele două sexe, potrivit unui studiu publicat în Statele Unite. Cercetătorii au realizat acest studiu pe un eşantion de 23 de persoane, 10 bărbaţi şi 13 femei, care nu sufereau de obezitate şi aveau o stare de sănătate bună. Testul, împărţit în două etape, a durat 17 ore. Mai întâi participanţilor li s-a cerut să se concentreze asupra alimentelor lor preferate, sărate şi dulci, iar apoi, autorii studiului le-au predat anumite tehnici, grupate sub denumirea de "inhibiţie colectivă", care au avut ca scop suprimarea sau, cel puţin, controlarea senzaţiei de foame sau a dorinţei de a mânca. Când voluntarii s-au concentrat asupra alimentelor preferate, senzaţia lor de foame şi dorinţa de a mânca s-a accentuat atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor, potrivit datelor furnizate de tomografii, realizate cu un scanner pe bază de emisie pozitronică. În schimb, în partea a doua a experimentului, tehnicile de controlare a dorinţei de a mânca au permis diminuarea destul de importantă a acestei senzaţii doar în cazul bărbaţilor. Tomografiile au arătat faptul că bărbaţii, folosind tehnicile de suprimare a dorinţei de a mânca, prezentau o mai mică activitate de stimulare a regiunilor cerebrale unde se află centrii responsabili cu reglarea emoţiilor şi motivarea. Aceste zone cerebrale au un rol important în nevoia conştientă de a mânca. În 2006, 35,3% dintre femeile din Statele Unite sufereau de obezitate, faţă de 33,3% dintre bărbaţi, potrivit statisticilor oficiale ale Centrului de control şi prevenire a bolilor. Gene-Jack Wang, de la Brookhaven National Laboratory din Upton (New York) este principalul autor al acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Acest studiu a fost finanţat în special de National Institutes of Health (NIH) şi de General Clinical Research Center, din cadrul universităţii Stony Brook, din New York.